Imprimantele laser

Fără a detalia atât de mult ca la imprimantele cu jet de cerneală datorită pe de o parte complexităţii ceva mai mici a mecanismelor unei imprimante laser, cât şi datorită unei folosiri pe scară mult mai mică faţă de imprimantele cu jet. Deci fară a patrunde prea adânc în tehnologiile care stau la baza imprimantelor laser monocrom, vom puncta totuşi câteva caracteristici importante.

- Rezoluţia. După cum ştim rezoluţia reprezintă numărul de puncte care pot fi tipărite pe o unitate de suprafaţă şi se exprimă în puncte pe inchi (dpi – dot per inch). Evident, cu cât rezoluţia este mai mare, cu atât calitatea imaginii tipărite va fi mai bună. În mod normal, rezoluţia folosită în cazul unei imprimante laser monocrom este 600 dpi, însă pot exista anumite documente care să necesite 1200 dpi.

- Limbajele de tipărire. Cel mai răspândit limbaj în momentul de faţă este PCL (Printer Control Language), acesta fiind folosit iniţial în cazul imprimantelor matriciale. Prima versiune de largă răspândire a fost versiunea 3, care oferea suport doar pentru anumite sarcini simple, iar PCL4 a adus o îmbunătăţire a suportului pentru tipărirea graficelor. PCL5 oferă facilităţi precum scalarea fonturilor şi suportul formatelor vectoriale. De asemenea, PCL5 foloseşte diferite tipuri de compresie astfel încât se obţinea o creştere considerabilă a vitezei de tipărire. PCL5e a adus odată cu el comunicaţia bidirecţională, pentru raportarea informaţiilor de stare ale imprimantei, însă nu a adus îmbunătăţirea calităţii de tipărire. PCL6 a fost introdus în anul 1996 şi este un limbaj complet rescris. Aparţinând companiei Adobe Systems, limbajul PostScript a fost introdus în anul 1985. Limbajul PostScript realizează o descriere a paginilor în mod vectorial, apoi trimite datele către imprimantă pentru a fi resterizate. PostScript 1 este un limbaj folosit de editurile mari datorită faptului că putem transforma imagini de 300 dpi în imagini de 2400 dpi, folosite de maşinile de tipărit.

PostScript 2 a fost o compresie superioară, conducând la creşterea vitezei de tipărire a îmbunătăţit algoritmii de halftoning şi modul de administrare a memoriei.

PostScript 3 include îmbunătăţiri semnificative aduse modulului de interpretare, acest lucru afectând în mod direct şi pozitiv calitatea, siguranţa, eficienţa şi productivitatea.

GDI (Graphical Device Interface) reprezintă o alternativă în faţa imprimantelor care folosesc PostScript sau PCL. Limbajul foloseşte resursele PC-ului pentru a efectua toate prelucrările asupra documentului ce urmează a fi tipărit sub mediul Windows, trimiţând apoi informaţia direct în format bitmap pentru a fi tipărită.

- Viteza de tipărire. Spre deosebire de modelele cu jet de cerneală, în cazul imprimantelor laser viteza de tipărire reală se poate apropia foarte mult de cea specificată de producător. În unele cazuri, viteza specifică reprezintă viteza mecanismului de tractare a hârtiei, respectiv numărul de pagini goale pe care imprimanta este capabilă să le transporte într-un minut din tava de alimentare în tava de colectare. De asemenea unii producători specifică viteza de tipărire în format Letter şi nu A4, lungimea unei coli de format Letter fiind mai mică şi implicit viteza mai mare.

- Mecanismul de manipulare a hârtiei. Alături de formatul maxim suportat, un alt element important este constituit şi de varietatea tipurilor de media suportate de imprimantă (transparente, calc, plicuri, carton). Capacitatea de alimentare este un alt element important, fiind recomandabilă o corelare a acesteia cu nevoile reale.

- Interfaţa. Calea de comunicare dintre PC şi imprimantă reprezintă un element extrem de important atunci când timpul de aşteptare este preţios. Posibilitatea de conectare în reţea devine obligatorie atunci când echipamentul urmează să fie folosit de mai mulţi utilizatori. Pentru cei care vor folosi imprimanta acasă sau într-un birou de 2-3 persoane conectarea USB este suficientă, cu condiţia ca în cazul partajării, sistemul pe care aceasta este instalată să fie pornit în permanenţă.

- Memoria. Aşa cum spuneam modelele care folosesc limbajul GDI nu necesită prea multă memorie, toată prelucrarea căzând în sarcina PC-ului. Celelalte modele, mai ales cele de reţea, folosite în paralel de mai mulţi utilizatori vor avea nevoie de o cantitate semnificativă de memorie instalată pentru a putea duce la bun sfârşit toate sarcinile primite.

- Consumabile. Este bine cunoscut faptul că, în cazul imprimantelor de orice fel, preţul de achiziţie este mai puţin important decât costurile de exploatare ulterioare. Foarte important este costul pe pagină pe care va trebui să şi-l calculeze fiecare utilizator in parte. Acesta trebuie includă preţul tonerului, preţul hârtiei folosite şi, în unele cazuri, preţul unităţii fotoconductoare. Există modele la care unitatea fotoconductoare este inclusă în cartuşul de toner, astfel încât schimbarea cartuşului implică şi schimbarea acesteia. Alte modele, folosesc unitate fotoconductoare separată, aceasta trebuind să fie schimbată după un număr mai mare de pagini, dar implicând totuşi un cost suplimentar.