Bine ati venit pe blogul meu

вторник, 11 мая 2010 г.

Folosirea unui sablon pentru editarea prezentarilor

Daca stim exact ce dorim sa spunem, putem construi prezentarea pornind de la unul dintre sabloanele Powerpoint pentru proiectarea prezentarilor.Un sablon (template) este un set de formatari predefinite care stabilesc efectul diapozitivului.Powerpoint ne pune la dispozitie o multime de sabloane care incorporeaza diferite combinati grafice, tipografice si efecte speciale.Adesea,unul dintre aceste sabloane este exact cea ce ne trebuie sa realizam o prezentare cu aspect professional.Si,daca mai tarziu ne razgandim, putem sa trecem cu usurinta la alt sablon prin doar cateva manevre simple.

Parcurgeti etapele de mai jos ca sa creati o prezentare folosind un sablon:

1.Lasati programul Powerpoint, alegand Programs si apoi Microsoft Powerpoint din meniul Start.
2.Cand apare caseta de dialog Powerpoit, executati dublu click pe optiunea Template ca sa deschideti caseta de dialog New Presentation si apoi, daca este necesar,apasati eticheta Presentation Desingns ca sa afisati optiunile pentru sabloanele care sunt prezentate in continoare.
3.Apasati pictograma oricarui sablon si verificati cum aratain caseta Preview din dreapta. Apasati pictogramele altor sabloane si examinati-le.
4.Cand ati terminat, executati click pe pictograma Pluse.Powerpoint deschide caseta de dialog New Slide aratata mai jos.Powerpoint ne propune sa alegem dintre 23 de machete predefinite denumite autolayouts,plus un cadru vid pe care puteti sa-l folositi ca sa proiectati singuri o macheta. Puteti sa afisati si alte machete in fereastra folosind bara de derulare din dreapta.Selectati prima sau a doua macheta pentru a crea un diapozitiv. Acesta va aparea conform sablonului selectat.
5.Salvati prezentarea sub numele dorit.Primul diapozitiv acum pregatit si asteapta textele noastre.

Puteti aplica un design unui diapozitiv deja realizat astfel:
1.Pozitionati-va pe diapozitiv si selectati din meniul Format optiunea Apply Design.
2.Din fereastra care apare selectati una dintre optiunile de design, dorite si faceti click pe butonul Apply sau faceti dublu click pe optiune. Diapozitivul va aparea designul selectat.

Editarea animatiei (custom animation)

Animatia este un pachet de efecte vizuale,insotite sau nu de efecte sonore,pe care le aplicam unor obiecte anume din diapozitiv,precum titlul.Powerpoint ne pune la dispozitie bara cu instrumente Animation effects (efecte pentru animatie),pe care o putem folosi ca sa adaugam efecte de animatie unei prezentari.Ca sa folosim bara trebuie sa afisam prezentarea in vederea diapozitiv cu diapozitiv si trebuie sa selectam unul dintre obiectele diapozitivului curent ,pe care sa-l animam

Sa parcurgem impreuna pasii urmatori,ca sa adaugam efecte de animatie trebuie sa facem urmatoarele:
1.Afisati diapozitivul in vederea diapozitiv cu diapozitiv.
2.Apasati butonul Animation Effectsdin bara cu instrumente Formatting,ca sa activati bara cu instrumente Animation Effects.
3.Selectati titlul cudiapozitivul 1 (care ar trebui inscris intr-un chenar cu manere de dimensionare) si apasati butonul Camera Effect din bara cu instrumenteAnimation Effects.
4.Selectati subtitlul si apasati butonul Drop In din bara cu instrumente Animation Effects.
5.Subtitlul find in continoare selectat apasati butonulCustom Animation din bara cu instrumenteANimation Effects.Powerpoint afiseaza caseta de dialog Custom Animation.
La cativa dintre parametrii din caseta de dialog si in mod special la cei din pagina Effects.Pentru a selecta efectul drop-in (cadere),subtitlul va aparea cuvant cu cuvant, ca si cum fiecaruia I sa-r da drumul de sus.Remacti ordinea de afisare a textelorde afisare a texteleor asupra caroras-au aplicatefecte,anuntata in caseta cu lista Animation Order din coltul din stanga sus al casetei de dialog.In mod normal, titlul diapozitivului 1 va fi afisat primu si va fi urmat de subtitlu.aveti la dispozitie sagetile de langa casetaAnimationorder sau lista derulanta Animation orderdin bara cu instrumente Animation Effects ca sa modificati ordineain care isi fac aparitia in diapozitiv obiectele animate.
6.Daca sunt montate placa de sunet si difuzoarele ,apasati sageata cu varful in jos din drepta casetei cu efecte sonore , care este in mod implicit fixata pe valoarea (No souand)-nici un sunet.Parcurgeti lista efectelor sonore posibilesi selectatiWhoosh.(Daca aveti propiile voastre fisierecu sunete sau secvente sonore, puteti sa accedeti la ele selectand Other Sounds de la sfarsitul listei derulante.)
7.Daca apasati OK in caseta de dialog Custom Animation ca s-o inchideti si sa modificati modificarile pe care le-ati cerut.

Adaugarea efetelor pentru text

Putem sa folosi si alte performante ale caculatorului nostru, adaugand efecte pentru text diapozitivelor care au liste de subiecte cu marcaje. Randurile unei astfel de liste sunt afisate treptat.Efectele pentru test ne permit sa atragem atentia asistentei asupra a ceea ce tocmai afirmam, in loc sa-i oferim ocazia sa citeasca inainte si sa nu mai recepteze mesajul.

Sa adaugam efecte pentru text unuia dintre diapozitivele prezentarii ca sa aflam cum functioneaza:
1.In vederea pentru sortarea diapozitivelor selectati diapozitivul care contine o lista, apasati sageata din dreapta casetei Text Present Animation si selectati Fly From Left din lista derulanta. Powerpoint afiseaza pictograma unui efect pentru text sub diapozitivul respective ca sa indice ca ati atasat un astfel de efect pentru acestui diapozitiv.
2.Treceti in vedere pentru vizionarea prezentarii, efectuand click pe butonul Slide show ca sa testati efeectele. Diapozitivul apare pentru inceput doar cu titlul, iar Powerpoint afiseaza subiectele marcate pe rand,cate unul.
3.Cand prezentarea trece la diapozitivul urmator, reveniti la vederea pentru sortarea diapozitivelor apasand tasta Esc.
Deplasarea dintre stanga a subiectelor marcate poate fi derulata pentru ca ochii nostrii sunt obisnuiti sa citeasca de la stanga la dreapta, si nu de la dreapta la stanga.Putem modifica din barea cu instrumente sensul de intrare in scena a textului.De asemenea,aceasta modificare, ca si altele, poate fi obtinuta din caseta de dialog Custom Animation (personatilizarea animatiei).

Parcurgeti pasii urmatori:
1.Afisati diapozitivul dorit in vederea diapozitiv cu diapozitiv. (Ca sa accesati caseta de dialog Custom Animation trebuie sa folositi vederea diapozitiv cu diapozitiv.)
2.Alegeti Custom Animation din meniul Slide Show.
3.In caseta Animatin Order a casetei de dialog Custom Animation executati un click pe linia 1, Text 2 si apasati etichetele Effects din jumatatea de jos a casetei de dialog, ca sa afisati optiunile alaturate.
4.Modificati sensul animatiei in Fly From Right, pentru ca textul sa se deplaseze de la dreapta, si nu de la stanga.
5.Apasati sageata de la dreapta casetei After Animation (dupa animatie), selectati cea de-a cincea culoare si apsati OK.
6.Testati modificariile pe care le-ati facut, trecand in vederea pentru vizionarea prezentarii. Remarcati ca acum Powerpoint scimba culoarea randurilor deja afisate in momentul in care incepe afisarea unui nou subiect, astfel incat atentia privitoriilor sa fie atrasa de ideea curenta.
7.Cele zece secunde allocate afisarii fiecarui diapozitiv par acum insuficente. Treceti la vederea pentru sortarea diapozitivelor, selectati diapozitivul caruia I-ati aplicat acesteefecte, apasati butonul Slide Transition, schimbati valoarea parametrului Automatically After din sectiunea Advancela 20 si apasati Apply. In vederea pentru sortarea diapozitivelor, parametrul, de la valoarea 10, ajunge la valoarea 20.
8.Selectati diapozitivul anterior si treceti la vederea diapozitiv cu diapozitiv ca sa vereficati tranzatia la diapozitivul cu efecte, efectul aplicat textului si tranzatia la diapozitivul urmator.

Adaugarea tranzitilor

In Powerpoint, tranzatia este un asamblu de efecte vizuale sau sonore pe care le aplicam ca sa usuram audientei trecerea de la un diapozitiv la altul , fara momentele stanjenitoarea de salt brusc la folia urmatoare.

Parcurgeti pasi urmatori ca sa adaugati tranzitii tuturor diapozitivelor din prezentare, cu exceptia celui pentru titlu:
1.In vederea pentru sortarea diapozitivelor verificati daca sunt selectate toate diapozitivele. (Daca nu , alegeti Select All din meniul Edit.) Tineti apasata tasta Shift si executati un click pe diapozitivul pentru titlu , ca sa-l deselectati . Comenzile pe care le veti da de acum incolo vor afecta toate diapozitivele , cu exceptia celui pentru titlu.
2.Apasati sageata de la dreapta casetei Slide Transition Efects (efecte pentru tranzitia diapozitivelor) din bara cu instrumente Slider Sorter , selectati Blids Verical din lista derulanta si urmariti cu atentie diapozitivul 2 in timp ce Powerpoit demonstreaza efectul tranzatie pe care ati ales-o. Remarcati ca Powerpoint afiseaza o pictograma sub diapozitivele pentru care sa defint tranzatia.
3.Apasati diapozitivul pentru titlu ca sa-l selectati. Treceti in vederea pentru vizionarea prezentarii si urmariti cum Powerpoint trece de la un diapozitiv la altul aplicand tranzatiile stabilite.
4.Cand Powerpoit ajunge la diapozitivul vid , apasati ESC ca sa reveniti la vederea pentru sortarea diapozitivelor si sa expirementati si alte efecte pentru tranzitie. De exemplu incercati sa aplicati un effect diferit fiecarui diapozitiv.
5.In continoare selectati diapozitivele 2 si 3, apasati butonul Slide Transition din bara cu instrumente Slide Sorter ca sa afisati caseta de dialog Slide Transition si, in sectiunea Effect , executati un click pe optiunea Slow (incet) si apasati Apply. Selectati diapozitivul 1 si reluati derularea prezentarii. De data aceasta tranzitia se realizeaza cu alta viteza.
6.Aplicati tranzatia Wipe Left tuturor diapozitivelor, cu exceptia celor pentru titlu, stability viteza Fast (repede), selectati diapozitivul 1 si urmariti prezentarea ca sa testeteze aceiasi parametri pentru tranzitii

Derularea automata a prezentari

Dupa cum ati vazut, putem derula manual prezentarea de la calculatorul nostru, apasand butoanele de mouse sau tastele ca sa trecem de la un diapozitiv la altul.Dupa prezentarea tuturor diapozitivelor, Powerpoint ne va trece brusc la diapozitivul la care ne aflam inainte sa lansam prezentarea.Pentru a evita acest lucru, in cazul unei prezentari automate, trebuie sa adaugam un cadru vid la sfarsitul prezentarii.

Operatiile effectuate sunt :
1. Cu prezentarea deschisain vederea diapozitiv cu diapozitiv, treceti la ultiul diapozitiv.
2. Apasati butonul New Sleade din bara cu instrumente Standard si, dupa ce apare caseta de dialog New Slide, executati dublu click pe structura vida (ultima din cel de-al treilea rand) ca sa adaugati un vid la sfarsitul prezentarii.
3. Treceti in vederea pentru sortarea diapozitivelor, efectuand dublu click pe butonul Slide Soreter si alegeti Select All din meniul Edit , ca sa selectati toate diapozitivele prezentarii.
4. Selectati optiunea Slide Transition (tranzatia diapozitivelor)din meniul Slide Show ori faceti click pe butonul cu acelasi nume din bara cu instrumente Slide Sorter, ca sa afisati caseta de dialog alaturata.
5.Vom lucra imediat cu sectiunea Effect a acestei casete de dialog.Pentru moment, selectati optiunea Automatically after din sectiunea Advance (avans), scrieti 10 in caseta de editare Seconds si apasati Apply to All.Powerpoit indica timpul de expunere pe ecran pe care l-ati stability pentru fiecare diapozitiv.
6. Alegeti Set Up Show (stabilirea caracteristicilor de derulare)din meniul Slide Show, ca sa afisati aceasta caseta de dialog si selectati pentru aceasta prezentare in regim automat (ca intr-un raion de magazin) a doua sau a treia optiune; pentru o prezentare sustinuta de o persoana , lasati selectata o singura optiune.
7. In sectiunea Advance Slides (avansul diapozitivelor) verificati sa fie selectata optiunea Using timings,if present (folosirea timpilor de expunere progamati daca exista), ca sa activati timpi de expunere stabiliti in caseta de dialog Slide Transition , si apasati OK. Alegeti View Show din meniul Slide Show . Powerpoint trece cu vederea diapozitiv cu diapozitv si afiseaza diapozitivul numarul 1.Dupa zece secunde, prezentarea electronica avanseaza la diapozitivul 2 , dupa alte zece secunde, la diapozitivul numarul trei si asa ma departe .
8.Intrerupeti prezentarea in orice moment apasand tasta ESC .Reveniti astfel in vederea pentru sortarea diapozitivelor.

Vizualizarea diapozitiv cu diapozitiv (slide view)

Se realizeaza cu comanda SLIDE din meniul VIEW sau cu butonul SLIDE VIEW (coltul din stanga-jos).Deplasarea in cadrul prezentarii se face cu butoanele de derulare:PREVOUS SLIDE (diapozitivul precedent) si NEXT SLIDE(diapozitivul urmator)

Stergerea diapozitivelor

Se realizeaza facand pasii urmatori:
a)-apasati butonul OUTLINE VIEW(vederea de asamblu)din clotul din stanga jos al ferestrei sau selectati optiunea OUTLINE din meniul VIEW.
b)-executati click pe pictograma pentru diapozitiv,plasata in stanga continutului diapozitivului,pentru selectie;pentru a selecta mai multe diapozitive,se face click pe pictograma primului diapozitiv.
c)-apasati tasta DELETE si diapozitivele selectate vor fi sterse;cu combinatia de taste CTRL+HOME va plasati la inceputul prezentarii
d)-salvati modificariile cu butonul SAVE.

Expunerea unei prezentari
Prezentariile pe ecran,cunoscute si sub denumirea de prezentari electronice,permit derularea diapozitivelor cu ajutorul calculatorului,incorporarea efectelor speciale aplicate asupra textului, animatia si asocierea de sunete.Derularea unei prezentari se poate realiza cu o placa LCD-care este un ecran plat si transparentce se conecteaza la calculator si reproduce imaginea de pe ecranul monitorului.Placa este plasata pe un retroproiector, ce proiecteaza imaginea pe un ecran vizibil auditorului.Sepoate folosi si un proiector LCD care functioneaza pe acelasi principiu.

Derularea manuala a prezentari se efectueaza astfel:
1.Plasati indicatorul de insertie in diapozitivul 1 al prezentari, apasati butonul Slide Show (defilarea diapozitivelor) din coltul stanga-jos al ferestrei, ca sa afisati primul diapozitiv al prezentarii,sau alegeti optiunea Slide Show din meniul View.
2.Pentru plasarea la urmatorul diapozitiv apasati butonul din stanga al mouseului sau tasta Page Down. Deplasarea la diapozitivul precedent se face cu tasta Page Up sau efectuand click pe butonul drept al mouse-ului si selectand optiunea Previous. Intreruperea derularii diapozitivelor in orice moment se face cu tasta ESC.

1.Prezentare a pachetului MIcrosoft Powerpoint

Microsoft PowerPoint





Aplicatia Power point este utilizata pentru realizareaunor prezentari avand la baza folii de proiector,diapozitive electronicesau pot fi elaborate prezentari electronice,caz in care asupra textului pot fi aplicateefecte si animatie pentru captarea atentiei auditoriului.
Lansarea in executie a aplicatiei se realizeaza prin executarea urmatoarelor operatii:
-se face click pe butonul START
-din meniul care apare se selecteaza optiunea Programs si din lista care apare se selecteaza numele aplicatiei:MICROSOFT POWERPOINT.
POWERPOINT ofera o gama larga de sabloane pentru realizarea prezentarilor.Putem sa ne construim propiile sabloanefie prin modificarea unora existente ,fie plecand de la zero.O prezentare este fomata din mai multe diapozitive (slide).

Etapele realizarii unei prezentari

Crearea unui diapozitiv se face prin executarea urmatoarelor operatii:
-selectati din meniul File optiunea New
-selectati optiunea Blank Presentation (prezentare vida)pentru a se deschide caseta de dialog New Slide;in functie de continutul diapozitivului (titlu,liste,table etc.),se selecteaza unul dintre sabloane.
-executati un click pe sablonul Autolayout,Title slide;powerpoint afiseaza un diapozitiv vid similar celui din figura.

2.Editarea diapozitivului (slideuri-lor)
a)Pentru stabilirea fontului executati click in zona pentru titlu si selectati meniul Format optiunea font;din caseta de dialog care apare sectati fontul,stiul,marimea fontului,culoarea fontului.Editati textul ,de exempu: SOCIETATE COMERCIALA.........
b)Executati click in zona de subtitlu si,dupa selectiile referitoare la fonturi,introduceti textul,de exemplu: PREZENTARE GENERALA.

Folosirea unei imagini ca fundal

Formatarea diapozitivului

Pentru crearea unui fundal se selecteaza din meniul FORMAT optiunea BACKGORUND din fereastra care apare se apasa sageata de la dreaptea casetei de editare,pentru a afisa lista derulanta de culori;se poate selecta culoarea dorita pentru fundal;prin selectarea optiunii FILL EFFECTS se poate realiza un fundal cu doua culori sau cu model ,prin selectarea etichetelor GARDIENT,TEXTURE sau PATTERNS;dupa aceste selectii se face click pe butonul APPLY (aplica).


Selectati eticheta PICTURE a casetei de dialog FILL EFFECTS.Se face click pe butonul SELECT PICTURE,iar din caseta de dialog care apare se selecteaza directorul si numele fisierului in care se afla imaginea.
Dupa terminarea primului diapozitiv,realizati urmatoarele diapozitive selectand optiunea NEW SLIDE din meniul INSERT.Pentru realizarea prezentarii creati oricate diapozitive sunt necesare,respectand aceste etape.
Salvarea prezentarii:
-alegeti SAVE ori SAVE AS din meniul FILE
-in caseta de dialog care apare editati numele prezentarii,in caseta FILE name
-executati click pe butonul SAVE.

Editarea diapozitivului (slideuri-lor)


a)Pentru stabilirea fontului executati click in zona pentru titlu si selectati meniul Format optiunea font;din caseta de dialog care apare sectati fontul,stiul,marimea fontului,culoarea fontului.Editati textul ,de exempu: SOCIETATE COMERCIALA.........
b)Executati click in zona de subtitlu si,dupa selectiile referitoare la fonturi,introduceti textul,de exemplu: PREZENTARE GENERALA.

Etapele realizarii unei prezentari

Crearea unui diapozitiv se face prin executarea urmatoarelor operatii:
-selectati din meniul File optiunea New
-selectati optiunea Blank Presentation (prezentare vida)pentru a se deschide caseta de dialog New Slide;in functie de continutul diapozitivului (titlu,liste,table etc.),se selecteaza unul dintre sabloane.
-executati un click pe sablonul Autolayout,Title slide;powerpoint afiseaza un diapozitiv vid similar celui din figura.

Prezentare a pachetului MIcrosoft Powerpoint


Aplicatia Power point este utilizata pentru realizareaunor prezentari avand la baza folii de proiector,diapozitive electronicesau pot fi elaborate prezentari electronice,caz in care asupra textului pot fi aplicateefecte si animatie pentru captarea atentiei auditoriului.
Lansarea in executie a aplicatiei se realizeaza prin executarea urmatoarelor operatii:
-se face click pe butonul START
-din meniul care apare se selecteaza optiunea Programs si din lista care apare se selecteaza numele aplicatiei:MICROSOFT POWERPOINT.
POWERPOINT ofera o gama larga de sabloane pentru realizarea prezentarilor.Putem sa ne construim propiile sabloanefie prin modificarea unora existente ,fie plecand de la zero.O prezentare este fomata din mai multe diapozitive (slide).

Cele mai cunoscute motoare de cautare:


Google este unul dintre cele mai bune portaluri existente, cu vaste posibilitati de cautare chiar si in limba romana. Misiunea Google este de a oferi cea mai buna experienta in cautarea pe Internet facind informatia publica lumii, accesibila si folositoare. Google, dezvoltator al celui mai mare motor de cautare din lume, ofera cel mai rapid si usor mod de a gasi informatii pe web. Prin accesarea a mai mult de 1,3 miliarde de pagini, Google ofera rezultate relevante catre utilizatori, in mod obisnuit in mai putin de jumatate de secunda. Azi, Google raspunde la mai mult de 100 de milioane cautari pe zi. Cei care doresc au si posibilitatea sa-si inscrie propriul site pe acest portal.
Yahoo iti raspunde la cautari intr-un mod atit de ordonat si coerent incit aproape ca uiti ca Web-ul este o adunatura de informatii fara nici un fel de ordine. Cautarile care nu au rezultat sint directionate catre AltaVista.
AltaVista- www.altavista.com
AltaVista in timp ce alte site-uri de cautare ofera e-mail gratuit si alte servicii, AltaVista ramine un cautator pur si simplu. Nu are nici macar un director Web sau un cautator de Web.AltaVista detine cele mai sofisticate optiuni de cautare.

Cum cautam?


Motoarele de Cautare se folosesc astfel.Puteti cauta in orice limba doriti.Alegeti informatia pe care doriti sa o gasiti.De exemplu:cautati firme care se ocupa cu publicitatea.Expresiile uzuale ar fi:publicitate web-in romana sau web advertising-in engleza.Cautarea se poate largi astfel:,brasov publicitate,reviste de publicitate web,ziare publicitate,ziare electronice sau e-zines-in engleza.Daca doriti o cautare zonala scrieti,mai intai numele orasului/zonei urmat de numele de domeniu cautat;brasov(romania) publicitate etc.Expresiile nu trebuie sa aiba mai mult de 3-4 cuvinte.Dupa alegerea expresiei introduceti cuvintele din care este compusa,punand virgula intre ele.Apasati butonul Search si asteptati rezultatele.

Motoare de cautare


Ce este un motor de cautare?
Motor de cautare – este un server care navigheaza singur pe Internet si captureaza titlul, cuvinte cheie si continutul paginilor ce compun site-urile. Toate paginile gasite sint înregistrate apoi intr-o baza de date. In momentul in care un utilizator cauta intr-un motor de cautare dupa o anumita fraza sau un cuvint, motorul de cautare se va uita in aceasta baza de date si in functie de anumite criterii de prioritate va crea o lista de rezultate pe care o va afisa sub forma de rezultat

CAPITOLUL IV – INSTALAREA IMPRIMANTEI

În continuare vom descrie toţi paşii pentru o instalare corectă a unei imprimante cu jet de cerneală care se conectează la computer prin cablu USB:
I. Pregătirea imprimantei
1. Amplarea imprimantei pe o suprafaţă plană.
2. Se îndepărtează banda de fixare de pe imprimantă.
3. Se ataşează suportul pentru hârtie la dispozitivul de alimentare cu hârtie.
4. Se ataşează tava de ieşire.
II. Conectarea imprimantei la computer
1. Se scoate imprimanta din priză şi ne asigurăm ca am oprit computerul.
2. Se conectează cablul USB între calculator şi imprimantă.
III. Instalarea cartuşului
1. Se porneşte imprimanta, dar nu şi computerul
2. Se deschide capacul frontal iar suportul cartuşului se deplasează automat spre centru.
3. Se despachetează cartuşul.
4. Se îndepărtează capacul protector şi banda de fixare de pe cartuş
5. Se aşează cartuşul în suport
6. Se blochează cartuşul coborând pârghia de blocare
7. Se închide capacul frontal.
IV. Încărcarea hârtiei
1. Se deschide capacul frontal
2. Se deplasează pârghia de grosime a hârtiei, situată în partea superioară a suportului capului de imprimare şi se închide capacul frontal
3. Pentru a preveni blocările cu hârtie, se răsfoieşte stiva pentru a elimina aderenţa statică, apoi se elimină marginile stivei bătând uşor pe o suprafaţă plană.
4. Se încarcă hârtia şi se aliniază cu marginea din dreapta a alimentatorului cu hârtie.
5. Se apasă ghidajul hârtiei şi se glisează până la marginea din stânga a stivei de hârtie.
V. Instalarea driverului de imprimantă
1. Se scoate imprimanta din priză şi ne asigurăm că am oprit computerul.
2. Se porneşte computerul şi se lansează Windows-ul
3. Se introduce în unitatea CD-ROM CD-ul cu driverul imprimantei
4. Se citeşte acordul de licenţă şi apoi facem clic pe YES
5. Se verifică dacă Printer Driver este selectat apoi facem clic pe Install.
6. Când ni se va cere în timpul procesului de instalare se va porni imprimanta.
7. La terminarea procesului de instalare se va face clic pe OK.
VI. Imprimarea modelului de verificare a duzelor
1. Cu imprimanta pornită se încarcă în imprimantă o foaie.
2. Se apasă butonul Start şi se parcurg paşii: Settings -> Control Panel -> Printer and Other Hardware -> Printers and Faxes
3. Se face clic pe pictograma pentru imprimantă
4. Se deschide meniul File şi selectăm Printing Preferences
5. Facem click pe fila Maintenance apoi clic pe pictograma Nozzle Check
6. Când se afişează mesajul de confirmare se apasă clic pe OK.
7. Se examinează modelul pentru a vedea dacă s-au imprimat toate culorile şi s-au desenat complet toate liniile.

Imprimantele laser


Fără a detalia atât de mult ca la imprimantele cu jet de cerneală datorită pe de o parte complexităţii ceva mai mici a mecanismelor unei imprimante laser, cât şi datorită unei folosiri pe scară mult mai mică faţă de imprimantele cu jet. Deci fară a patrunde prea adânc în tehnologiile care stau la baza imprimantelor laser monocrom, vom puncta totuşi câteva caracteristici importante.
- Rezoluţia. După cum ştim rezoluţia reprezintă numărul de puncte care pot fi tipărite pe o unitate de suprafaţă şi se exprimă în puncte pe inchi (dpi – dot per inch). Evident, cu cât rezoluţia este mai mare, cu atât calitatea imaginii tipărite va fi mai bună. În mod normal, rezoluţia folosită în cazul unei imprimante laser monocrom este 600 dpi, însă pot exista anumite documente care să necesite 1200 dpi.
- Limbajele de tipărire. Cel mai răspândit limbaj în momentul de faţă este PCL (Printer Control Language), acesta fiind folosit iniţial în cazul imprimantelor matriciale. Prima versiune de largă răspândire a fost versiunea 3, care oferea suport doar pentru anumite sarcini simple, iar PCL4 a adus o îmbunătăţire a suportului pentru tipărirea graficelor. PCL5 oferă facilităţi precum scalarea fonturilor şi suportul formatelor vectoriale. De asemenea, PCL5 foloseşte diferite tipuri de compresie astfel încât se obţinea o creştere considerabilă a vitezei de tipărire. PCL5e a adus odată cu el comunicaţia bidirecţională, pentru raportarea informaţiilor de stare ale imprimantei, însă nu a adus îmbunătăţirea calităţii de tipărire. PCL6 a fost introdus în anul 1996 şi este un limbaj complet rescris. Aparţinând companiei Adobe Systems, limbajul PostScript a fost introdus în anul 1985. Limbajul PostScript realizează o descriere a paginilor în mod vectorial, apoi trimite datele către imprimantă pentru a fi resterizate. PostScript 1 este un limbaj folosit de editurile mari datorită faptului că putem transforma imagini de 300 dpi în imagini de 2400 dpi, folosite de maşinile de tipărit.
PostScript 2 a fost o compresie superioară, conducând la creşterea vitezei de tipărire a îmbunătăţit algoritmii de halftoning şi modul de administrare a memoriei.
PostScript 3 include îmbunătăţiri semnificative aduse modulului de interpretare, acest lucru afectând în mod direct şi pozitiv calitatea, siguranţa, eficienţa şi productivitatea.
GDI (Graphical Device Interface) reprezintă o alternativă în faţa imprimantelor care folosesc PostScript sau PCL. Limbajul foloseşte resursele PC-ului pentru a efectua toate prelucrările asupra documentului ce urmează a fi tipărit sub mediul Windows, trimiţând apoi informaţia direct în format bitmap pentru a fi tipărită.
- Viteza de tipărire. Spre deosebire de modelele cu jet de cerneală, în cazul imprimantelor laser viteza de tipărire reală se poate apropia foarte mult de cea specificată de producător. În unele cazuri, viteza specifică reprezintă viteza mecanismului de tractare a hârtiei, respectiv numărul de pagini goale pe care imprimanta este capabilă să le transporte într-un minut din tava de alimentare în tava de colectare. De asemenea unii producători specifică viteza de tipărire în format Letter şi nu A4, lungimea unei coli de format Letter fiind mai mică şi implicit viteza mai mare.
- Mecanismul de manipulare a hârtiei. Alături de formatul maxim suportat, un alt element important este constituit şi de varietatea tipurilor de media suportate de imprimantă (transparente, calc, plicuri, carton). Capacitatea de alimentare este un alt element important, fiind recomandabilă o corelare a acesteia cu nevoile reale.
- Interfaţa. Calea de comunicare dintre PC şi imprimantă reprezintă un element extrem de important atunci când timpul de aşteptare este preţios. Posibilitatea de conectare în reţea devine obligatorie atunci când echipamentul urmează să fie folosit de mai mulţi utilizatori. Pentru cei care vor folosi imprimanta acasă sau într-un birou de 2-3 persoane conectarea USB este suficientă, cu condiţia ca în cazul partajării, sistemul pe care aceasta este instalată să fie pornit în permanenţă.
- Memoria. Aşa cum spuneam modelele care folosesc limbajul GDI nu necesită prea multă memorie, toată prelucrarea căzând în sarcina PC-ului. Celelalte modele, mai ales cele de reţea, folosite în paralel de mai mulţi utilizatori vor avea nevoie de o cantitate semnificativă de memorie instalată pentru a putea duce la bun sfârşit toate sarcinile primite.
- Consumabile. Este bine cunoscut faptul că, în cazul imprimantelor de orice fel, preţul de achiziţie este mai puţin important decât costurile de exploatare ulterioare. Foarte important este costul pe pagină pe care va trebui să şi-l calculeze fiecare utilizator in parte. Acesta trebuie includă preţul tonerului, preţul hârtiei folosite şi, în unele cazuri, preţul unităţii fotoconductoare. Există modele la care unitatea fotoconductoare este inclusă în cartuşul de toner, astfel încât schimbarea cartuşului implică şi schimbarea acesteia. Alte modele, folosesc unitate fotoconductoare separată, aceasta trebuind să fie schimbată după un număr mai mare de pagini, dar implicând totuşi un cost suplimentar.

Reîncărcarea cartuşelor


Datorită faptului că cartuşele de cerneală costă destul de mult, o afacere uriaşă a crescut în jurul ideii de reâncărcare a lor. Pentru multă lume, ideea de reâncărcare reprezintă o idee bună totuşi sunt câteva lucruri care ar trebui să fim foarte atenţi:
Trebuie sa fim foarte siguri că kitul de reâncărcare este pentru modelul de imprimantă pe care îl avem. Aşa cum am am scris în secţiunea trecută, diversele imprimante folosesc diferite tehnologii pentru punerea de cerneală pe hârtie. Dacă se foloseşte cerneală greşită, se poate degrada ieşirea (capul de imprimare) şi este posibil sa defectăm inclusiv imprimanta. În timp ce anumite imprimante cu jet de cerneală comerciale folosesc cerneală pe bază de ulei , virtual toate imprimantele de birou cu jet de cerneală pentru acasă sau birou au cerneală pe bază de apă. Compoziţia exactă a tuşului variază puternic între diversele tipuri de imprimante. Spre examplu, imprimantele cu jet de cerneală termice au nevoie de cerneală care să fie stabilă la temperaturile înalte faţă de imprimantele piezoelectrice.
Cei mai mulţi producători cer folosirea numai cernelurilor aprobate de ei. Kiturile de reâncărcare normal că vor duce la pierderea unei imprimări de calitate.
Dacă folosiţi în mod curent reâncărcarea cartuşelor, fiţi foarte atenţi la cartuşele care au capul de imprimare construit pe cartuş. Nu este bine să reâncărcăm pe acestea de mai mult de 2 sau 3 ori, sau capul de imprimare va începe să se deterioreze şi poate defecta imprimanta noastră.
La tipărirea unui document de calitate trebuie să mai ţinem seama şi de calitatea hârtiei. Sunt doi mari factori care afectează calitatea imprimării:
1. Luminozitatea
2. Absorbţia
Luminozitatea hârtiei este normal determinată de cât de fină este suprfaţa hârtiei.
O altă cheie la o tipărire de calitate este absorbţia. Cerneala nu trebuie a fi absorbită prea mult în hârtie, deoarece nu ne formează litere de calitate

Ansamblul de încărcare a hârtiei


Tava/ghidajul hârtiei – Cele mai multe imprimante cu jet de cerneală dispun de o tăviţă în care se pot încărca mai multe coli de hârtie. Totodată imprimantele mai dispun şi de un ghidaj al hârtiei prin care se face o direcţionare precisă a foii de hârtie.
Rolere - Un set de rolere trag hârtia din tăviţă prin ghidaj şi o fac să înainteze în timp ce ansamblul capului de imprimare lucrează la scrierea documentului.
Motorul pentru încărcarea hârtiei – Acest motor ajută rolele să mişte hârtia exact cât este nevoie (rând cu rând).
Alimentatorul – În timp ce imprimantele mai vechi dispuneau de un alimentator extern, marea majoritatea a imprimantelor vândute în ziua de azi folosesc un circuit de alimentare standard care este încorporat în interiorul imprimantei.
Circuitele de control – Un mic dar sofisticat ansamblu de circuite electronice este construit în imprimantă pentru controlul tuturor aspectelor mecanice ale operaţiunii de tipărire, precum şi pentru decodarea informaţiei trimise către imprimantă de la computer.
Porturile de conectare la computer – Portul paralel este încă folosit de multe imprimante, dar marea majoritate a imprimantelor noi folosesc portul USB. Doar câteva imprimante se conectează pe port serial sau pe port SCSI.
Căldură contra vibraţii
Diferitele tipuri de imprimante cu jet de cerneală îşi formează picăturile foarte fine de cerneală în diferite moduri. Există două mari tehnologii folosite în mod curent la fabricarea imprimantelor.
Tehnologia termică – Folosită de fabricanţi ca Canon şi Hewlett Packard, această metodă este denumită generic ca bubble jet. În interiorul unei imprimante cu jet de cerneală termică, mici rezistori crează căldură, şi această căldură vaporizează cerneală sub forma unor mici picături. Aceste picături sunt aruncate cu putere pe coala de hârtie. O imprimantă de acest gen aruncă simultan prin capul de imprimare între 300 şi 600 picături de cerneală.
Tehnologia piezoelectrică - Patentată de Epson, această tehnologie foloseşte cristale piezo-electrice. Un cristal este localizat în spatele rezervorului de cerneală. Cristalul recepţionează o mică încărcare electrică care cauzează să vibreze. Când cristalul vibrează, o mică parte din cerneală este forţată să iasă afară prin orificiului capului de imprimare.
Să mergem de-alungul procesului de tipărire şi să vedem ce se întâmplă:
În momentul când se dă comanda de imprimare au loc următoarele operaţiuni:
1. Aplicaţia software care este folosită (ex. Word, Wordpad, Notepad,etc.) trimite datele de tipărire către driverul imprimantei.
2. Driverul transformă datele într-un format pe care imprimanta îl poate înţelege şi verifică să vadă dacă imprimanta este online şi capabilă de imprimare.
3. Datele sunt trimise către driver de la calculator către imprimantă prin interfaţa de conectare (USB, portul paralel, etc.)
4. Imprimanta recepţionează datele de la computer. Ea stochează o parte din date într-un buffer (memorie de stocare a datelor). Acest buffer poate avea valori de la 512 KB RAM până la 16 MB RAM, în funcţie de model. Bufferul este folositor deoarece permite computerului să termine imprimarea mai repede. Un buffer mai mare poate reţine un document mai complex sau mai multe documente simple.
5. Dacă imprimanta nu a lucrat pentru o perioadă de timp, ea va recurge în mod normal la o scurtă curăţare pentru a fi sigură că capul (capetele) de imprimare este curat(e). Odată ce operaţiunea de curăţare este făcută imprimanta este capabilă de imprimarea documentului.
6. Circuitele de control activează motorul de tragere a hârtiei. Acesta va acţiona rolele, ceea ce va conduce la tragerea unei foi din taviţa imprimante în interiorul imprimantei. Un mic mecanism simte dacă există foi pentru imprimare. Dacă s-a terminat hârtia ne apare mesajul de eroare “Out of paper” şi se trimite o avertizare către calculator.
7. Odată ce hârtia este trasă în imprimantă şi poziţionată la începutul paginii, motorul ansamblului capului de imprimare foloseşte cureaua pentru a mişca ansamblul capului de imprimare de-alungul paginii. Motorul ia o mică pauză de o fracţiune de secundă de fiecare dată în care capul de imprimare stropeşte hârtia cu cerneală şi pe urmă se mişcă puţin înainte de a se opri din nou. Această pauză se întâmplă atât de rapid încât ni se pare ca avem o mişcare continuă.
8. Cartuşul color se foloseşte de culorile de bază (CMYK) pentru a forma orice culoare pe care ne-o putem imagina.
9. La sfârşitul la fiecare din aceşti paşi, motorul de acţionare a hârtiei avansează hârtia cu o fracţiune dintr-un inch. Depinde de modelul imprimantei cu jet de cerneală, capul de imprimare este resetat ca la începutul paginii, sau in multe cazuri, simplu îşi schimbă direcţia şi începe să se mişte de-alungul paginii pe care a tiparit-o.
10. Acest proces continuă până când toată pagina este tipărită. Timpul pe care ţi-l ia ca sa tipăreşti o pagină poate varia de la o imprimantă la alta. La fel de bine poate varia şi în funcţie de complexitatea paginii şi de mărimea la orice imagine conţinut în document. De examplu, o imprimantă poate fi capabilă să tipărească 16 pagini pe minut (PPM) de text negru dar îi poate lua mai multe minute dacă are de tipărit o pagină cu o imagine full color.
11. Odată ce tipărirea este completă, capul de imprimare este parcat. Motorul care acţionează hârtia învârte rolele pentru a termina de împins complet hârtia în afara imprimantei. Multe imprimante din ziua de azi folosesc cerneluri care se usucă extrem de repede, ca să putem ridica imediat documentul tipărit.

CAPITOLUL II – PARAMETRII IMPRIMANTEI


Cei mai importanţi parametri ai imprimantelor, indiferent de tipul lor constructiv sunt în număr de 2:
1. DPI-ul reprezintă calitatea tipăriturii. Cu cât DPI-ul este mai mare cu atât calitatea atât a textului cât şi a pozelor este mai bun.
2. Paginile pe minut (ppm) reprezintă viteza de imprimare. Cu cât viteza este mai mare, cu atât avem certitudinea că imprimanta este mai de calitate deoarece vitezele mai mari înseamnă mecanică mai performantă.
3. Tipul hârtiei folosite. Pe piaţă găsim o multitudine de medii de tipărire, hârtie normală, hârtie pentru imprimantele cu jet de cerneală (ex. LC-301), hârtie de înaltă rezoluţie pt. realizarea fotografiilor, etc.
4. Grosimea hârtiei folosite. De la 64 la 105 g/m2 sau hârtie specială de 270 g/m2 precum şi multe altele în funcţie de imprimantă.
5. Mărimea hârtiei folosite: A4, B5, A5, Letter, Legal, 4" x 6", 5" x 7" precum şi mărimi alese de utilizator.
6. Sursa de curent: adaptoare sau direct la sursa de curent (110V sau 220V).
7. Consumul în standby şi în timpul imprimării
8. Temperatura şi umiditatea de funcţionare. Este bine să o respectăm pentru buna funcţionare a imprimantei şi realizarea unui document de calitate.
9. Nivelul de zgomot
10. Dimensiunile imprimantei
11. Greutatea
12. Limbajul de tipărire (în cazul imprimantelor laser).
13. Memoria imprimantei, etc.

CAPITOLUL I – TIPURI DE IMPRIMANTE


Întâlnim 3 mari tipuri de imprimante:
1. Imprimantele matriciale folosesc ace subţiri care bat într-o panglică impregnată cu cerneală pentru a tipări imaginea pe hârtie. Dacă aveţi o imprimantă cu ace, rezultatele vor fi mediocre. Ele folosesc de fapt, principiul de la maşină de scris care foloseşte şi ea bandă tuşată. Aceste imprimante sunt ieftine şi uşor de folosit. Imprimantele cu 9 ace nu sunt destul de bune pentru Windows. Cele cu 24 de ace fac faţă cu succes tipăririi sub Windows. Marele dezavantaj este că sunt foarte zgomotoase.
2. Imprimantele cu jet de cerneală aruncă mici picături de cerneală pe hârtie şi compun imaginea de tipărit. Ele tiparesc mai bine decat cele cu ace, nu sunt mult mai scumpe şi sunt silenţioase. Imprimantele cu jet de cerneală color sunt doar cu puţin mai scumpe decât cele alb-negru, dar culoarea poate fi punctul forte al lucrării dumneavoastră. Fotografiile color vor fi tipărite acceptabil, dar nu la standardul revistelor. Merită să folosiţi culoarea acolo unde credeţi că va arăta bine, adică în cazul unor fragmente mici de text sau pentru evidenţierea textului, şi, mai ales, pentru o fotografie. Anumite modele nu neapărat de vârf pot tipări, folosind hârtie specială şi poze la un nivel cu cele din reviste.
3. Imprimantele cu laser realizează tipărituri de cea mai bună calitate, dar sunt mult mai scumpe. Cele mai multe imprimante laser tiparesc doar alb-negru, dar exista şi modele mult mai scumpe (de peste 10 milioane lei) care pot tipări color.

FORMATELE DVD



Spre deosebire de CD-uri, exista 5 formate fizice (carti) ale DVD-ului
DVD-ROM
Este un mediu de stocare de inalta capacitate
DVD-Video
Este supotrul digital de memorare al filmelor de lung metraj
DVD-Audio
Este formatul similar CD-ului audio
DVD-R
Ofera o singura inregistrare si este asemanator CD-R-ului
DVD-RAM
A fost primul produs DVD Rewritable ajuns in magazine si a aparut ca urmare a competitiei dintre DVD-RW si DVD+RW

Putem avea DVD-uri cu diferite capacitati :

DVD-5
Este discul cu o singura fata, un singur strat cu o capacitate de 4.7 GB
DVD-9
Este discul cu o singura fata, cu doua straturi, cu 8.5 GB capacitate
DVD-10
Va fi un disc cu fata dubla, un singur strat, cu 9.4 GB capacitate
DVD-18
Va creste capacitatea la 17 GB si va fi dublu fata, dublu strat

In general DVD-ul a inceput sa capete cat mai multe functii, jocurile pe calculator au inceput sa fie inscriptionate pe DVD,la fel si jocurile pe console de televizor.La cele mai noi camere de filmat deja casetele video incep sa devina istorie. Noi standarde au fost introduse ca de exemlu inregistrarea pe DVD direct de pe camera.Formatul DVD pentru inregistrarea pe camera de luat vederi este diferit de toate celelalte atat ca marime in diametru cat si precum capacitate.Posibilitatile sunt nenumarate, terbuie sa dam frau liber imaginatiei si divertismentul va veni de la sine.

Inregistrarea

Inregistrarea PCM(Pulse Code Modulation) folosita la CD-urile conventionale necesita un filtru de decimare la inregistrare si un filtru de multiplicare la redare.De exemplu semnalul de intrare este trecut print-un Mmodulator delta-sigma la 1 bit(64fs),dupa care este trecut print-un filtru de decimare care proceseaza semnalul de la 1 bit la 20 bit si acesta fiind semnalul inregistrat pe CD conventional.De la CD semnalul de 20 bit este trecut print-un filtru de interpolare digital care modifica semnalul la 24 bit,dupa care intra in actiune modulatia delta-sigma care reface semnalul la 1bit(64fs), acesta in cele din urma trece printr-un filtru de trecere joasa analogica care proceseaza semnalul de iesire.Dupa toata aceasta intreaga procesare semnalul de intrare este identic cu semnalul de iesire,cu mici exceptii.Aceste exceptii au fost corectate detehnologia SACD, in care DSD elimina necesitatea folosirii toturor acestor filtre, permitand sunetului sa fie inregistrat direct in formatul original de 1 bit.
Tehnologia de procesare PSP( Pit Signal Processing) este o garantie ca SACD ofera o calitate si o inregistrare originala.Aceasta tehnologie imprima un filigran invizibil pe disc sub forma de text sau imagine,care asigura cel mai bun sunet posibil la ora actuala pentru muzica.
In figura de mai jos putem vedea structura de sandwich a uni CD impreuna cu tehnologiile inglobate :

DVD : Pe un CD spaiul de inregistare difera in functie de tehnologie, adica cu cat are mai mule pits cu atat se castiga mai mult spatiu pe diametrul de 120mm.Definirea specificatiilor pentru sucuccesorul Cd-ului a urmat o alta cale, cuargumentari, confuzii si intrigi.Totul a inceput rau cu Mathushita Electric, Thoshiba si producatorii de filme Time/Warner cu tehnologia lor pentru Super Disc (SD) pe de o parte, si Sony si Phillips cu tehnologia lor multimedia CD(MMCD), de cealalta parte.Cele doua formate de disc erau incompatibile,ceandu-se posibilitatea victoriei VHS/Beatmax-ului.Sub presiune industriei IT, marii producatori au format Consortiul DVD pentru a dezvolta un singur standard.Standardul DVD_ROM, care a rezultat la sfarsitul anului 1995, afost un conpromis intre cele doua tehnologii.
Astfel DVD-ul este succesorul CD-ului, acest format fiind mai fiabil, spatiul de inregistrare a datelor fie ele audio,video ; este mult mai mare.Primul titlu comercial DVD-18, The Stand, a fost realizat in octombrie 1999. Dar pana la realizarea DVD-18 in mod curent, se va trece print-o etapa intermediara-DVD 14-( doua straturi pe o fata, un strat pe cealalta fata) datorita usurintei productiei.Alaturi de formatele fizice exista 2 formate de aplicatii : DVD-Video si DVD-Audio.
Cu o dimensiune asemanatoare cu a CD-ului ( 120mm diametru si 1,2mm grosime), DVD-ul ne confera un spatiu de stocare de pana la 17GB, cu rate de transfer superioare CD-ROM-ului si cu timpi de acces similari CD-ROM-ului.

Standarde

Standarde : pentru a intelege ce discuri compacte vor fi citite pe o unitate dedicata, este necesar sa indentificam precis diferitele standarde pentru formate.Informatia care descrie CD-ROM-ului este scrisa in paginile unei carti cu coperti de o anumita culoare.
Dupa cum vedem exista multe standarde ale Cd-urilor, acestea evoluand in functie de cerince tehnologice si timp.
Rata de transfer : se refera la cantitatea de informatie ce se transfera intr-o secunda si poate fi cuprinsa intre 150KB/s (la primele tipuri de unitatide CD-uri) si peste 3000 KB/s (la unitatile moderne). Rata de transfer depinde, in primul rand de timpul de acces si de viteza de lucru a unitatii CD.
Viteza de lucru : reprezinta un parametru care influienteaza direct rata de transfer si timpul de acces si se stabileste in raport cu primul tip de unitate CD numit single-spid, care lucra cu un transfer de 150KB/secunda si fata de care s-au dezvoltat apoi viteze de 2xSpeed, de 4xSpeed, de 8xSpeed s.a.m.d. ajungandu-se in prezent pana la 24x, pentru care ar corespunde, cel putin teoretic, unei rate de transfer de 300KB/s.Astfel la viteze mai mari de 24x cum ar fi 32x,42x sau 52x rata de transfer este foarte mare.
Pentru muzica succesorul CD conventional este SACD(Super Audio Compact Disck).Deocamdata acest standard poate fi folosit numai un Player specific.Standardul pe calculator nu a fost inca implementat.
La SACD tehnologia este mult imbunatatita,astfel depasind barierele una din tehnologiile de baza Super Audio CD este DSD (Direct Stream Digital).Simplu in fapt, DSD este calea cea mai scurta intre locul de inregistrare si urechea ascultatorului.Formatul de inregistrare standard foloseste filtre pentru inregistrare si redare, adaugand un grad de zgomot si abatere. DSD elimina toate aceste filtre, inregistrand semnalul original pe 1 bit direct pe Super Audio CD- pentru o auditie nemaiintalnita.
Palyerele Super Audio CD ofera o redare de inalta calitate, atat pantru Cd-ul standard, cat si pentru noul format Super Audio CD.Discul hibrid Super Audio Cd are un strat pentru formatul SACD si altul pentru formatul CD convantional.

Fabricarea

Fabricarea : discul CD-ROM are un diametru de 120mm si are aspect de sandwich cu grosumea de 1.2mm cu trei straturi : un strat inferior de plastic policarbonat, o folie subtire de aluminiu si un invelis de protectie impotriva zgarieturilor si prafului. Pe durata procesului de baza, se toarna un plastic policarbonat cu milioane de mici adancituri numite pits, acestea avand o forma de aranjare in spirala de la centru spre marginea discului, peste care se aseaza o folie subtire de aluminiu, ea conferindui discului culoarea argintie sau alte tipuri de culori.Spatiul dintre piste – piscurile- este numai de 1.6 microni. Densitatea adanciturilor este de peste 16000tpi (tpi – tracks per inch) , comparativ cu cei 96tpi ai floppy disck-ului si in medie 400tpi a-i hard disk-ului. Spirala adanciturilor se intinde in linie dreapta pe o distanta de 4 km.Din punct de vedere mecanic CD-ul este mai putin vulnerabil decat o inregistrare analoga, dar asta nu inseamna ca nu trebuie sa-l folosim cu atentie.
In general un CD poate fi folosit atat pentru calculator cat si pentru un sistem de sunet, pentru muzica.Pe un CD poate fi inregistrata informatie digitala atat sub format track cat si MP3, in general pentru muzica.Dupa cum stim tehnologiile progreseaza proportionat in timp astfel ca CD-ul nu a uitat sa evolueze.A evoluat in capacitate pana la 1.2 G pentru muzica si viteze de pana la 52x.

CD si DVD in ziua de azi

Scurt istoric : Companiile Sony si Phillips au inventat discul compact (CD) la inceputul anilor 1980, dar nici una dintre ele nu s-au imaginat ce aplicatii se vor ivi pe viitor.Lansat in 1982, CD-ul audio, cu facilitati de acces aleatoriu si avand calitatea sunetului incredibila, a cucerit in cativa ani piata. A urmat unitatea de CD-ROM in 1984, dar i-au trebuit cativa ani pentru a ajunge la nivelul CD Player-ului, datorita tehnologiei de atunci. Acum pe CD-ROM-uri sunt disponibile nenumarate jocuri pe calculator, aplicatii software, enciclopedii diverse, si alte aplicatii multimedia.
Initial, discul compact CD-ROM a fost disponibil pentru 74 de minute de semnal audio digital de inlta calitate, dar acum ne ofera pana la 700MB spatiu disponibil stocarii datelor, 100 scannari fotografice pantru publicatii sau peste 74 de minute de film VSH full-motion video si audio. Astazi, cele mai multe unitati CD-ROM sunt rapide si confera rularea nu numai a programelor software multimedia, ci si a programelor destinate lucrului pe reteaua de calculatoare.

Ştergerea fişierelor

Operaţia de ştergere a fişierelor se face atunci cînd nu vrem să le mai folosim şi se face cu comanda DEL. Sintaxa comenzii DEL este foarte simplă :

DEL numefişier
De exemplu, dacă se doreşte ştergerea fişierului BUGET.DOC care se află în catalogul (directorul) \ALMEUDOC, atunci se folosesc comenzile :
CD C:\ALMEUDOC
DEL BUGET.DOC
Dacă se doreşte, se poate efectua operaţia de ştergere, scriind o singură linie de comandă, ca în exemplul de mai jos :
DEL C:\ALMEUDOC\BUGET.DOC

Dacă se primeşte mesajul de eroare Acces Denied (Acces interzis) la utilizarea comenzii DEL asta înseamnă că fişierul este protejat. Pentru a-l deproteja, trebuie utilizată comanda ATTRIB, dar trebuie să avem în vedere că fişierul a fost protejat dintr-un anumit motiv.

Ştergerea unor fişier selectate

După cum am învăţat, MS-DOS utilizează două caractere de înlocuire, şi anume : asteriscul (*) pentru a înlocui mai multe caractere, ca în exemplul : *.DOC şi semnul întrebării (?) pentru a înlocui un singur caracter,ca în exemplul :
BUG??.DOC .

De exemplu, dacă se doreşte să se şteargă toate fişierele din catalogul ALMEUDOC se scrie următoarea linie de comandă :
DEL *.*

Dacă dorim să ni se ceară confirmarea, înainte de a şterge un fişier, atunci se adugă comutatorul /P (de la invitaţie), la sfîrşitul comenzii DEL .
DEL *.* /P

Sistemul de operare MS-DOS ne întreabă înainte de a şterge fiecare fişier. Se apasă Y pentru a şterge fişierul sau N pentru a sări peste acel fişier, fără a-l şterge.

Copierea, mutarea şi redenumirea fişierelor



Copierea este operaţia prin care se obţine un alt fişier în locul destinaţie, pe lîngă fişierul original, care rămîne în locul sursă, deci acum informaţia este prezentă în două locuri. Pentru copiere se foloseşte comanda COPY.

Mutarea este operaţia prin care se transferă un fişier din locul sursă în locul destinaţie, deci informaţia rămîne prezentă doar într-un singur loc. Pentru mutare se foloseşte comanda MOVE.

COPY BUGET.DOC C:\111 = copie fişierul BUGET.DOC în C:\111
COPY A:\*.* C:\111 = copie orice fişier cu orice extensie
De pe discul A pe discul C
COPY BUGET.DOC BUGET.000 = copie fişierul BUGET cu o altă
extensie, pentru a crea o copie de
siguranţă
COPY *.DOC A: = copie orice fişier cu extensia DOC
pe discheta din unitatea A:
COPY A:\*.* A: = copie orice fişier cu orice extensie
de pe o dischetă pe alta, folosind o
singură unitate de disc

Pentru mutare, se foloseşte aceiaşi sintaxă, doar că în loc de comanda COPY se foloseşte comanda MOVE.
Pentru redenumire, se foloseşte comanda REN.

REN BUGET01.DOC BUGET02.DOC
Cînd redenumim un fişîer, este bine să se păstreze aceiaşi extensie, pentru că altfel programul care îl foloseşte, nu mai ştie să îl folosească.

Listarea fişierelor dintr-un catalog

Pentru a lista pe ecran, numele fişierelor dintr-un director se foloseşte comanda Dir. Folosirea acestei comenzi, este la fel cu afişarea cuprinsului unei cărţi şi este folosită pentru a afla conţinutul unei dischete, al unui hard disc sau al unui compact disc.

Exemple :

Dir = afişează conţinutul directorului curent
Dir /P = comutatorul P cere calculatorului să oprească listarea
ce a umplut un ecran
Dir /? = afişează ajutorul pentru această comandă
Dir A: = afişează conţinutul dischetei introduse în unitatea A:
Dir /P /W = afişează conţinutul directorului curent, pe cinci coloane
cu oprirea listării. Cînd apare mesajul :
Press any key to continue . . . se apasă o tastă, pentru
a continua listarea
Dir /P /A = afişează conţinutul directorului curent, împreună cu alte

Informaţii, cum sînt : DIR dacă este un Director (Catalog) sau un număr ce reprezintă mărimea fişierului. Este afişată data şi ora ultimei modificări, dimensiunea totală a fişierelor listate şi numărul de octeţi liberi pe unitatea de disc.

Dir \111 /P = afişează fişierele din catalogul 111, indiferent în ce
catalog ne aflăm.
Dir /O /P = afişează conţinutul directoarelor în ordine alfabetică
Dir A*.DOC = afişează orice fişier care începe cu litera A şi are
extensia DOC
Dir A?A.DOC = afişează orice fişier care începe cu litera A, urmat de
un caracter oarecare, apoi iar litera A.
Dir C:\ *.TXT /S = caută orice fişier cu extensia TXT, pe discul C:
Dir A: /W>PRN = listează la imprimantă, conţinutul dischetei. Semnul >
este simbolul redirecţionării. PRN este numele DOS
pentru imprimantă.
Dir>LISTA.TXT = creează un fişier care conţine lista fişierelor din
catalogul curent

Sisteme de operare MSDOS

Acest sistem de operare a apărut ca o necesitate de a înlocui obositoarele benzi magnetice, care erau folosite pentru stocarea şi căutarea informaţiei. MS-DOS reprezintă prescurtarea de la MicroSoft Disk Operating System, adică Sistem de operare cu disc.

MS-DOS este o interfaţă în mod text, între calculator şi utilizator, care permite “dialogul” adică introducerea de informaţie de la tastatură şi citirea comenzilor şi a răspunsurilor, pe ecran.

Mutarea dintr-un catalog în altul

Fiecare program sau grup de fişiere, are propriul catalog şi de aceea pentru a avea acces la informaţii, trebuie să putem trece de la un catalog la altul.

Un program este un set de instrucţiuni scrise într-un limbaj de programare, pe care PC-ul îl înţelege şi îl execută. Programe sînt pentru prelucrare de imagine, de sunet, de informaţii economice (contabilitate), baze de date, jocuri şi altele.

Pentru a trece dintr-un catalog în altul se foloseşte comanda CD, care este prescurtarea de la “change directory”. Pentru a ne muta în catalogul DOS se tastează astfel :

CD C:\DOS
Dacă dorim să ne mutăm în catalogul NC, se tastează astfel :
CD C:\NC
Trebuie să fim atenţi să tastăm backslash (\) şi nu slash (/).

Ediţiile Windows 7


Windows 7 e disponibil în 6 versiuni numite ediţii. Denumirile date ediţiilor sunt aceleaşi ca şi în Windows Vista, cu o excepţie pentru ediţia Business care va deveni Windows 7 Professional.
Pentru magazinele cu amănuntul şi pentru cei mai mulţi producători OEM sunt prevăzute numai ediţiile Home Premium, Professional şi Ultimate. Home Basic va fi valabil doar pentru pieţele emergente, Enterprise numai prin Volume Licensing, iar Starter numai pentru anumiţi producători OEM.
Fiecare ediţie va include toată funcţionalitatea de la ediţiile inferioare ei. Ca rezultat, trecerea în sus de la o ediţie la alta ("upgrade") va fi mai simplă şi mult mai unitară[41].
Ediţiile pentru ţările din UE conţin şi browserul Internet Explorer, totuşi fiecare cumpărător poate decide independent de Microsoft, care anume browser să folosească.
Atenţie, toate ediţiile în afară de Starter dispun de câte 2 subvariante: "32 bit" şi "64 bit". Pentru subvariantele "64 bit" e nevoie de procesoare speciale capabile de a executa comenzi pe 64 bit, precum şi de driver-e speciale pe 64 bit pentru toate perifericele ataşate. Subvariantele Windows 7 pe 64 bit sunt capabile să ruleze aproape toate aplicaţiile scrise pentru 32 bit, dar dacă se doreşte o productivitate (viteză de lucru) maximă atunci sunt necesare şi aplicaţii speciale pe 64 bit.

Windows Advanced Rasterization Platform


Windows Advanced Rasterization Platform, abreviat WARP, va fi o nouă platformă pentru DirectX care va permite accelerarea plăcilor grafice. Tehnologia WARP va permite randarea graficii chiar şi în cazul în care placa video integrată în sistem are probleme, în acel moment sarcinile grafice fiind preluate de procesor. Tehnologia va fi în stare să ofere accelerare 3D folosindu-se doar de puterea procesorului. Acesta va suporta procesarea Direct3D 10 şi 10.1, parte componentă a API-ului DirectX 10 şi 10.1. Printre facilităţile oferite se numără suportul pentru Antialiasing 8x şi Anisotropic filtering. Aceste facilităţi se adresează celor ce nu dispun de o placă grafică separată, dar totuşi doresc să ruleze sistemul de operare cu interfaţă 3D, similară cu Aero din Windows Vista. Cerinţele minime pentru ca WARP să funcţioneze sunt:
un procesor de 800 MHz
o memorie RAM de 1 GO
Caracteristici excluse
În timp ce Windows 7 conţine multe facilităţi noi, o serie de capabilităţi şi unele programe care au făcut parte din sistemul de operare Windows Vista nu mai sunt prezente sau au fost modificate, fapt prin care au fost eliminate unele funcţiuni. Următoarea listă conţine caracteristicile care au fost prezente în Windows Vista dar au fost excluse din Windows 7.
Mai multe funcţii ale shell-ului[34] incluzând:
Interfaţa pentru utilizator, meniul Start clasic
Bara de lucru plutitoare (depăşită în Windows Vista, acum bara de lucru poate fi prinsă de taskbar)
Mini-player-ul Windows Media Player (înlocuit cu noua funcţie Jump List)
Prinderea implicitului Navigator de Internet şi Programe Soft de E-mail cu Clienţii la meniul Start în mod implicit (programele pot fi prinse manual)
Abilitatea de a dezactiva gruparea (amplasarea una lângă alta), similar butoanelor taskbar-ului
Butonalele taskbar-ului combinate nu mai arată numeric câte ferestre sunt în lista lor
Pictograma activităţii de reţea care este amplasată pe taskbar nu mai reprezintă animaţia de activitate
Căutare avansată
Capacitatea de a dezactiva setarea taskbar-ului „always on top”
Meniurile contextului butoanelor taskbar-ului au fost înlocuite cu Jump Lists, cărora le lipsesc butoanele Restore (restaurare), Move (mişcare), Size (mărime), Minimize (minimizare) şi Maximize (maximizare)
Câteva funcţii ale Windows Media Player:
Advanced Tag Editor
Paste Album Art
"Recent adăugat" Auto playlist
Windows Photo Gallery, Windows Movie Maker, Windows Mail şi Windows Calendar (în favoarea descărcării sau folosirii variantei echivalente gratis Windows Live, căreia îi lipsesc câteva caracteristici), deşi modulul Photo Viewer al Windows Photo Gallery a fost păstrat.
Funcţia Software Explorer a Windows Defender[35]
Removable Storage Manager (RSM)[36] (applicaţii ca NTBackup sau NTBackup Restore Tool nu pot rula)
Windows Meeting Space
Capacitatea de a căuta conţinuturile fişierelor folosind Windows Search.
InkBall, un joc
Tastatura numerică de la On-Screen Keyboard[37]
Microsoft Agent 2.0 Technology
Windows Sidebar (înlocuită cu Desktop Gadget Gallery)
Windows Ultimate Extras în versiunea „Ultimate"
Atenţia reglementării antitrust
Ca şi în cazul altor sisteme de operare Microsoft, Windows 7 este studiat de către reglementatorii federali ai Statelor Unite, care supravegheau operaţiunile companiei după cazul United States v. Microsoft din 2001. Conform stării dosarelor de rapoarte, cei 3 membri juraţi au început evaluarea prototipurilor de la noul sistem de operare în Februarie 2008. Michael Gartenberg, analist la Jupiter Research a spus că, "Provocarea lui Microsoft pentru Windows 7 va fi cum vor putea continua să adauge caracteristici pe care consumatorii vor dori ca să nu ruleze reglementările groaznice."[38].
De menţionat că în Europa Windows 7 ar putea fi livrat obligatoriu cu navigatoare rivale, posibil Mozilla Firefox sau Google Chrome. Motivul pentru această suspiciune este în includerea programului Internet Explorer care este văzut ca un prejudiciu adus competiţiei[39]. Cu toate acestea, Microsoft a anunţat pe blogul Engineering Windows 7 că utilizatorii vor putea dezactiva mai multe caracteristici decât din Windows Vista, incluzând Internet Explorer[40].