CAPITOLUL I – TIPURI DE IMPRIMANTE
Întâlnim 3 mari tipuri de imprimante:
1. Imprimantele matriciale folosesc ace subţiri care bat într-o panglică impregnată cu cerneală pentru a tipări imaginea pe hârtie. Dacă aveţi o imprimantă cu ace, rezultatele vor fi mediocre. Ele folosesc de fapt, principiul de la maşină de scris care foloseşte şi ea bandă tuşată. Aceste imprimante sunt ieftine şi uşor de folosit. Imprimantele cu 9 ace nu sunt destul de bune pentru Windows. Cele cu 24 de ace fac faţă cu succes tipăririi sub Windows. Marele dezavantaj este că sunt foarte zgomotoase.
CAPITOLUL II – PARAMETRII IMPRIMANTEI
Cei mai importanţi parametri ai imprimantelor, indiferent de tipul lor constructiv sunt în număr de 2:
1. DPI-ul reprezintă calitatea tipăriturii. Cu cât DPI-ul este mai mare cu atât calitatea atât a textului cât şi a pozelor este mai bun.
2. Paginile pe minut (ppm) reprezintă viteza de imprimare. Cu cât viteza este mai mare, cu atât avem certitudinea că imprimanta este mai de calitate deoarece vitezele mai mari înseamnă mecanică mai performantă.
3. Tipul hârtiei folosite. Pe piaţă găsim o multitudine de medii de tipărire, hârtie normală, hârtie pentru imprimantele cu jet de cerneală (ex. LC-301), hârtie de înaltă rezoluţie pt. realizarea fotografiilor, etc.
4. Grosimea hârtiei folosite. De la 64 la 105 g/m2 sau hârtie specială de 270 g/m2 precum şi multe altele în funcţie de imprimantă.
5. Mărimea hârtiei folosite: A4, B5, A5, Letter, Legal, 4" x 6", 5" x 7" precum şi mărimi alese de utilizator.
6. Sursa de curent: adaptoare sau direct la sursa de curent (110V sau 220V).
7. Consumul în standby şi în timpul imprimării
8. Temperatura şi umiditatea de funcţionare. Este bine să o respectăm pentru buna funcţionare a imprimantei şi realizarea unui document de calitate.
9. Nivelul de zgomot
10. Dimensiunile imprimantei
11. Greutatea
12. Limbajul de tipărire (în cazul imprimantelor laser).
13. Memoria imprimantei, etc.
CAPITOLUL III – FUNCŢIONAREA IMPRIMANTEI
Datorită dispariţiei lor în mare parte de pe piaţă nu vom mai face descrierea imprimantelor matriciale.
Ne vom ocupa în continuare de celelalte 2 mari categorii:
1. Imprimantele cu jet de cerneală
2. Imprimantele laser
Imprimantele cu jet de cerneală
Încă de la introducerea lor în a II-a jumătate a anului 1980, imprimantele cu jet de cerneală au crescut rapid în popularitate şi performanţă odată cu scăderi semnificative ale preţului. O imprimantă cu jet de cerneală aruncă extrem de mici picaturi de cerneală pe care îi plasează extrem de precis pe coala de hârtie pentru a crea o imagine.
Este bine de ştiut că:
· Picăturile de cerneală (dot) sunt extrem de mici (de obicei între 50 şi 60 microni în diametru), deci sunt chiar mai mici decât diametrul firului de păr uman (70 microni)
· Picăturile de cerneală (dot) sunt poziţionate foarte precis, la rezoluţiile mai mari de 1440x720 dots per inch (dpi).
· Picăturile de cerneală (dot) au diferite culori combinate împreună pentru a crea o imagine de calitate fotografică.
Întâi să ne aruncăm o privire asupra componentelor mecanice ale imprimantei cu jet de cerneală:
Ansamblul capului de imprimare
Capul de imprimare – inima unei imprimante cu jet de cerneală, capul de imprimare conţine mici orificii prin care se împrăştie cerneala pe coala de hârtie.
Cartuşul de cerneală – În funcţie de firma producătoare şi de modelul imprimantei, cartuşele de cerneală vin în variate combinaţii, cum ar fi cartuşe separate de negru şi culoare, culori şi negru intr-un singur cartuş sau chiar câte un cartuş pentru fiecare culoare. Unele modele de cartuşe pot conţine capul de imprimare montat chiar pe cartuş.
Motorul pentru mişcarea capului de imprimare - Motorul mută ansamblul capului de imprimare (capul de imprimare şi cartuşele de cerneală) înapoi şi înainte de-alungul hârtiei. Anumite imprimante dispun de un alt motor care ajută la parcarea ansamblului capului de imprimare când acesta nu este folosit.
Cureaua – cureaua este folosită pentru ataşarea ansamblului capului de imprimare de motor
Stabilizatorul - ansamblului capului de imprimare de motor foloseşte un stabilizator pentru a fi sigur că mişcarea este precisă şi controlată.
Ansamblul de încărcare a hârtiei
Tava/ghidajul hârtiei – Cele mai multe imprimante cu jet de cerneală dispun de o tăviţă în care se pot încărca mai multe coli de hârtie. Totodată imprimantele mai dispun şi de un ghidaj al hârtiei prin care se face o direcţionare precisă a foii de hârtie.
Rolere - Un set de rolere trag hârtia din tăviţă prin ghidaj şi o fac să înainteze în timp ce ansamblul capului de imprimare lucrează la scrierea documentului.
Motorul pentru încărcarea hârtiei – Acest motor ajută rolele să mişte hârtia exact cât este nevoie (rând cu rând).
Alimentatorul – În timp ce imprimantele mai vechi dispuneau de un alimentator extern, marea majoritatea a imprimantelor vândute în ziua de azi folosesc un circuit de alimentare standard care este încorporat în interiorul imprimantei.
Circuitele de control – Un mic dar sofisticat ansamblu de circuite electronice este construit în imprimantă pentru controlul tuturor aspectelor mecanice ale operaţiunii de tipărire, precum şi pentru decodarea informaţiei trimise către imprimantă de la computer.
Porturile de conectare la computer – Portul paralel este încă folosit de multe imprimante, dar marea majoritate a imprimantelor noi folosesc portul USB. Doar câteva imprimante se conectează pe port serial sau pe port SCSI.
Diferitele tipuri de imprimante cu jet de cerneală îşi formează picăturile foarte fine de cerneală în diferite moduri. Există două mari tehnologii folosite în mod curent la fabricarea imprimantelor.
Tehnologia termică – Folosită de fabricanţi ca Canon şi Hewlett Packard, această metodă este denumită generic ca bubble jet. În interiorul unei imprimante cu jet de cerneală termică, mici rezistori crează căldură, şi această căldură vaporizează cerneală sub forma unor mici picături. Aceste picături sunt aruncate cu putere pe coala de hârtie. O imprimantă de acest gen aruncă simultan prin capul de imprimare între 300 şi 600 picături de cerneală.
Tehnologia piezoelectrică - Patentată de Epson, această tehnologie foloseşte cristale piezo-electrice. Un cristal este localizat în spatele rezervorului de cerneală. Cristalul recepţionează o mică încărcare electrică care cauzează să vibreze. Când cristalul vibrează, o mică parte din cerneală este forţată să iasă afară prin orificiului capului de imprimare.
În momentul când se dă comanda de imprimare au loc următoarele operaţiuni:
1. Aplicaţia software care este folosită (ex. Word, Wordpad, Notepad,etc.) trimite datele de tipărire către driverul imprimantei.
2. Driverul transformă datele într-un format pe care imprimanta îl poate înţelege şi verifică să vadă dacă imprimanta este online şi capabilă de imprimare.
3. Datele sunt trimise către driver de la calculator către imprimantă prin interfaţa de conectare (USB, portul paralel, etc.)
4. Imprimanta recepţionează datele de la computer. Ea stochează o parte din date într-un buffer (memorie de stocare a datelor). Acest buffer poate avea valori de la 512 KB RAM până la 16 MB RAM, în funcţie de model. Bufferul este folositor deoarece permite computerului să termine imprimarea mai repede. Un buffer mai mare poate reţine un document mai complex sau mai multe documente simple.
5. Dacă imprimanta nu a lucrat pentru o perioadă de timp, ea va recurge în mod normal la o scurtă curăţare pentru a fi sigură că capul (capetele) de imprimare este curat(e). Odată ce operaţiunea de curăţare este făcută imprimanta este capabilă de imprimarea documentului.
6. Circuitele de control activează motorul de tragere a hârtiei. Acesta va acţiona rolele, ceea ce va conduce la tragerea unei foi din taviţa imprimante în interiorul imprimantei. Un mic mecanism simte dacă există foi pentru imprimare. Dacă s-a terminat hârtia ne apare mesajul de eroare “Out of paper” şi se trimite o avertizare către calculator.
7. Odată ce hârtia este trasă în imprimantă şi poziţionată la începutul paginii, motorul ansamblului capului de imprimare foloseşte cureaua pentru a mişca ansamblul capului de imprimare de-alungul paginii. Motorul ia o mică pauză de o fracţiune de secundă de fiecare dată în care capul de imprimare stropeşte hârtia cu cerneală şi pe urmă se mişcă puţin înainte de a se opri din nou. Această pauză se întâmplă atât de rapid încât ni se pare ca avem o mişcare continuă.
8. Cartuşul color se foloseşte de culorile de bază (CMYK) pentru a forma orice culoare pe care ne-o putem imagina.
9. La sfârşitul la fiecare din aceşti paşi, motorul de acţionare a hârtiei avansează hârtia cu o fracţiune dintr-un inch. Depinde de modelul imprimantei cu jet de cerneală, capul de imprimare este resetat ca la începutul paginii, sau in multe cazuri, simplu îşi schimbă direcţia şi începe să se mişte de-alungul paginii pe care a tiparit-o.
10. Acest proces continuă până când toată pagina este tipărită. Timpul pe care ţi-l ia ca sa tipăreşti o pagină poate varia de la o imprimantă la alta. La fel de bine poate varia şi în funcţie de complexitatea paginii şi de mărimea la orice imagine conţinut în document. De examplu, o imprimantă poate fi capabilă să tipărească 16 pagini pe minut (PPM) de text negru dar îi poate lua mai multe minute dacă are de tipărit o pagină cu o imagine full color.
11. Odată ce tipărirea este completă, capul de imprimare este parcat. Motorul care acţionează hârtia învârte rolele pentru a termina de împins complet hârtia în afara imprimantei. Multe imprimante din ziua de azi folosesc cerneluri care se usucă extrem de repede, ca să putem ridica imediat documentul tipărit.
Reîncărcarea cartuşelor
Datorită faptului că cartuşele de cerneală costă destul de mult, o afacere uriaşă a crescut în jurul ideii de reâncărcare a lor. Pentru multă lume, ideea de reâncărcare reprezintă o idee bună totuşi sunt câteva lucruri care ar trebui să fim foarte atenţi:
Trebuie sa fim foarte siguri că kitul de reâncărcare este pentru modelul de imprimantă pe care îl avem. Aşa cum am am scris în secţiunea trecută, diversele imprimante folosesc diferite tehnologii pentru punerea de cerneală pe hârtie. Dacă se foloseşte cerneală greşită, se poate degrada ieşirea (capul de imprimare) şi este posibil sa defectăm inclusiv imprimanta. În timp ce anumite imprimante cu jet de cerneală comerciale folosesc cerneală pe bază de ulei , virtual toate imprimantele de birou cu jet de cerneală pentru acasă sau birou au cerneală pe bază de apă. Compoziţia exactă a tuşului variază puternic între diversele tipuri de imprimante. Spre examplu, imprimantele cu jet de cerneală termice au nevoie de cerneală care să fie stabilă la temperaturile înalte faţă de imprimantele piezoelectrice.
Cei mai mulţi producători cer folosirea numai cernelurilor aprobate de ei. Kiturile de reâncărcare normal că vor duce la pierderea unei imprimări de calitate.
Dacă folosiţi în mod curent reâncărcarea cartuşelor, fiţi foarte atenţi la cartuşele care au capul de imprimare construit pe cartuş. Nu este bine să reâncărcăm pe acestea de mai mult de 2 sau 3 ori, sau capul de imprimare va începe să se deterioreze şi poate defecta imprimanta noastră.
1. Luminozitatea
2. Absorbţia
Luminozitatea hârtiei este normal determinată de cât de fină este suprfaţa hârtiei.
O altă cheie la o tipărire de calitate este absorbţia. Cerneala nu trebuie a fi absorbită prea mult în hârtie, deoarece nu ne formează litere de calitate
Imprimantele laser
Fără a detalia atât de mult ca la imprimantele cu jet de cerneală datorită pe de o parte complexităţii ceva mai mici a mecanismelor unei imprimante laser, cât şi datorită unei folosiri pe scară mult mai mică faţă de imprimantele cu jet. Deci fară a patrunde prea adânc în tehnologiile care stau la baza imprimantelor laser monocrom, vom puncta totuşi câteva caracteristici importante.
- Rezoluţia. După cum ştim rezoluţia reprezintă numărul de puncte care pot fi tipărite pe o unitate de suprafaţă şi se exprimă în puncte pe inchi (dpi – dot per inch). Evident, cu cât rezoluţia este mai mare, cu atât calitatea imaginii tipărite va fi mai bună. În mod normal, rezoluţia folosită în cazul unei imprimante laser monocrom este 600 dpi, însă pot exista anumite documente care să necesite 1200 dpi.
- Limbajele de tipărire. Cel mai răspândit limbaj în momentul de faţă este PCL (Printer Control Language), acesta fiind folosit iniţial în cazul imprimantelor matriciale. Prima versiune de largă răspândire a fost versiunea 3, care oferea suport doar pentru anumite sarcini simple, iar PCL4 a adus o îmbunătăţire a suportului pentru tipărirea graficelor. PCL5 oferă facilităţi precum scalarea fonturilor şi suportul formatelor vectoriale. De asemenea, PCL5 foloseşte diferite tipuri de compresie astfel încât se obţinea o creştere considerabilă a vitezei de tipărire. PCL5e a adus odată cu el comunicaţia bidirecţională, pentru raportarea informaţiilor de stare ale imprimantei, însă nu a adus îmbunătăţirea calităţii de tipărire. PCL6 a fost introdus în anul 1996 şi este un limbaj complet rescris. Aparţinând companiei Adobe Systems, limbajul PostScript a fost introdus în anul 1985. Limbajul PostScript realizează o descriere a paginilor în mod vectorial, apoi trimite datele către imprimantă pentru a fi resterizate. PostScript 1 este un limbaj folosit de editurile mari datorită faptului că putem transforma imagini de 300 dpi în imagini de 2400 dpi, folosite de maşinile de tipărit.
PostScript 2 a fost o compresie superioară, conducând la creşterea vitezei de tipărire a îmbunătăţit algoritmii de halftoning şi modul de administrare a memoriei.
PostScript 3 include îmbunătăţiri semnificative aduse modulului de interpretare, acest lucru afectând în mod direct şi pozitiv calitatea, siguranţa, eficienţa şi productivitatea.
GDI (Graphical Device Interface) reprezintă o alternativă în faţa imprimantelor care folosesc PostScript sau PCL. Limbajul foloseşte resursele PC-ului pentru a efectua toate prelucrările asupra documentului ce urmează a fi tipărit sub mediul Windows, trimiţând apoi informaţia direct în format bitmap pentru a fi tipărită.
- Viteza de tipărire. Spre deosebire de modelele cu jet de cerneală, în cazul imprimantelor laser viteza de tipărire reală se poate apropia foarte mult de cea specificată de producător. În unele cazuri, viteza specifică reprezintă viteza mecanismului de tractare a hârtiei, respectiv numărul de pagini goale pe care imprimanta este capabilă să le transporte într-un minut din tava de alimentare în tava de colectare. De asemenea unii producători specifică viteza de tipărire în format Letter şi nu A4, lungimea unei coli de format Letter fiind mai mică şi implicit viteza mai mare.
- Mecanismul de manipulare a hârtiei. Alături de formatul maxim suportat, un alt element important este constituit şi de varietatea tipurilor de media suportate de imprimantă (transparente, calc, plicuri, carton). Capacitatea de alimentare este un alt element important, fiind recomandabilă o corelare a acesteia cu nevoile reale.
- Interfaţa. Calea de comunicare dintre PC şi imprimantă reprezintă un element extrem de important atunci când timpul de aşteptare este preţios. Posibilitatea de conectare în reţea devine obligatorie atunci când echipamentul urmează să fie folosit de mai mulţi utilizatori. Pentru cei care vor folosi imprimanta acasă sau într-un birou de 2-3 persoane conectarea USB este suficientă, cu condiţia ca în cazul partajării, sistemul pe care aceasta este instalată să fie pornit în permanenţă.
- Memoria. Aşa cum spuneam modelele care folosesc limbajul GDI nu necesită prea multă memorie, toată prelucrarea căzând în sarcina PC-ului. Celelalte modele, mai ales cele de reţea, folosite în paralel de mai mulţi utilizatori vor avea nevoie de o cantitate semnificativă de memorie instalată pentru a putea duce la bun sfârşit toate sarcinile primite.
- Consumabile. Este bine cunoscut faptul că, în cazul imprimantelor de orice fel, preţul de achiziţie este mai puţin important decât costurile de exploatare ulterioare. Foarte important este costul pe pagină pe care va trebui să şi-l calculeze fiecare utilizator in parte. Acesta trebuie includă preţul tonerului, preţul hârtiei folosite şi, în unele cazuri, preţul unităţii fotoconductoare. Există modele la care unitatea fotoconductoare este inclusă în cartuşul de toner, astfel încât schimbarea cartuşului implică şi schimbarea acesteia. Alte modele, folosesc unitate fotoconductoare separată, aceasta trebuind să fie schimbată după un număr mai mare de pagini, dar implicând totuşi un cost suplimentar.
I. Pregătirea imprimantei
1. Amplarea imprimantei pe o suprafaţă plană.
2. Se îndepărtează banda de fixare de pe imprimantă.
3. Se ataşează suportul pentru hârtie la dispozitivul de alimentare cu hârtie.
4. Se ataşează tava de ieşire.
II. Conectarea imprimantei la computer
1. Se scoate imprimanta din priză şi ne asigurăm ca am oprit computerul.
2. Se conectează cablul USB între calculator şi imprimantă.
III. Instalarea cartuşului
1. Se porneşte imprimanta, dar nu şi computerul
2. Se deschide capacul frontal iar suportul cartuşului se deplasează automat spre centru.
3. Se despachetează cartuşul.
4. Se îndepărtează capacul protector şi banda de fixare de pe cartuş
5. Se aşează cartuşul în suport
6. Se blochează cartuşul coborând pârghia de blocare
7. Se închide capacul frontal.
IV. Încărcarea hârtiei
1. Se deschide capacul frontal
2. Se deplasează pârghia de grosime a hârtiei, situată în partea superioară a suportului capului de imprimare şi se închide capacul frontal
3. Pentru a preveni blocările cu hârtie, se răsfoieşte stiva pentru a elimina aderenţa statică, apoi se elimină marginile stivei bătând uşor pe o suprafaţă plană.
4. Se încarcă hârtia şi se aliniază cu marginea din dreapta a alimentatorului cu hârtie.
5. Se apasă ghidajul hârtiei şi se glisează până la marginea din stânga a stivei de hârtie.
V. Instalarea driverului de imprimantă
1. Se scoate imprimanta din priză şi ne asigurăm că am oprit computerul.
2. Se porneşte computerul şi se lansează Windows-ul
3. Se introduce în unitatea CD-ROM CD-ul cu driverul imprimantei
4. Se citeşte acordul de licenţă şi apoi facem clic pe YES
5. Se verifică dacă Printer Driver este selectat apoi facem clic pe Install.
6. Când ni se va cere în timpul procesului de instalare se va porni imprimanta.
7. La terminarea procesului de instalare se va face clic pe OK.
VI. Imprimarea modelului de verificare a duzelor
1. Cu imprimanta pornită se încarcă în imprimantă o foaie.
2. Se apasă butonul Start şi se parcurg paşii: Settings -> Control Panel -> Printer and Other Hardware -> Printers and Faxes
3. Se face clic pe pictograma pentru imprimantă
4. Se deschide meniul File şi selectăm Printing Preferences
5. Facem click pe fila Maintenance apoi clic pe pictograma Nozzle Check
6. Când se afişează mesajul de confirmare se apasă clic pe OK.
7. Se examinează modelul pentru a vedea dacă s-au imprimat toate culorile şi s-au desenat complet toate liniile.
Сообщения
